Arhanghelii sunt numiți marii purtători de vești bune, ei fiind cei care au vestit-o lumii pe cea mai mare și mai slăvită dintre acestea. Slujirea lor (după cum spune Sfântul Dionisie Areopagitul) constă în descoperirile făcute profeților, cunoașterea și înțelegerea voii lui Dumnezeu pe care o primesc de la îngerii celor mai înalte Cete și pe care le vestesc celor mai mici, anume Îngerii, iar prin aceștia, oamenilor. Sfântul Grigorie Dialogul spune că arhanghelii îi întăresc pe oameni în credință, luminându-le mințile cu lumina înțelegerii Evangheliei și descoperindu-le adâncile taine ale credintei

După cum se arată în toată cartea Sfântului ProorocIezechiel (se poate face o comparație și cu Cartea Apocalipsei), cei dintâi patru arhangheli (Mihail, Gavriil, Rafail și Uriil) sunt cei ce stau în cele patru colțuri ale Marelui Tron al lui Dumnezeu (Ma’aseh Merkabah). Împreună cu ele stau cele patru făpturi cu șase aripi (Ayyot), cei patru Heruvimi – cei cu ochi mulți, cu patru aripi, patru brațe și patru fețe, precum și cele patru Roți (Ophannim) cele cu ochi mulți sau Vânturile (Duhurile) de furtună (Galgallim), pe care creștinii, (după exemplul marelui Pavel apostolul și al ilustrului său ucenic, sfântul Dionisie Areopagitul) le numesc Tronuri. Acesti patru arhangheli sunt cei care au păzit cele patru armate ale poporului lui Israel în sălbăticie: la Nord, la Sud, la Răsărit și la Apus. Ei sunt îngerii celor patru vânturi, după cuvântul Scripturii care zice : “[Tu ești] Cel ce faci pe îngerii Tăi duhuri şi pe slugile Tale pară de foc” (Psalm 103, 5).

Mihail: “Acela care este ca Dumnezeu” sau “Cine este cel care e ca Dumnezeu?” (Daniel 10,13; 12,1; Epistola Sfântului Apostol Iuda v. 9; Apocalipsa 12,7-8).

Gavriil: “Omul (puternic al) lui Dumnezeu” sau “Dumnezeu este puternic”(“Puterea lui Dumnezeu”) ( Daniel 8,16; 9,21; Luca 1,19-26). Este numit și Djibril sau Jibril.

Rafail: “Dumnezeu vindecă” (“Vindecare de la Dumnezeu”) (Tobit3,17; 12,15). Numit și Israfel.

Uriil: “Lumina sau Focul lui Dumnezeu” (III Ezdra 4,1?). Numit și Sariil, Suriil sau Muriil.

Sfântul Arhanghel Mihail este unul din cei mai cinstiți dintre Îngerii si din ceata netrupeștilor puteri; el este numit Arhistrateg sau Mare Voievod, conducător al Puterilor cerești. Conform Sfintei Scripturi și Tradiţiei, el a mijocit de multe ori pentru oameni și rămâne pe mai departe Apărătorul Credinței. Sfântul Arhanghel Mihail este cel mai adesea invocat pentru a păzi țara de invazii inamice și de războiul civil, precum și pentru obținerea biruinței asupra dușmanilor pe câmpul de luptă. Ziua lui de cinstire principală este 8 noiembrie, Soborul sau Sinaxa Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil și al tuturor netrupeștilor puteri cerești; în ziua de 6 septembrie se face pomenirea unei minuni înfăptuite de Sfântul Arhanghel în Colose.

Numele de Mihail înseamă “Acela care este ca Dumnezeu” sau “Cine este cel care e ca Dumnezeu?”

Mihail apare pentru prima dată în Vechiul Testament, în povestirea căderii Ierihonului din Cartea lui Iosua. Deși numele lui Mihail nu este menționat explicit în text, este scris acolo că Iosua “a căutat cu ochii săi şi iată stătea înaintea lui un om; acela avea în mână o sabie goală.” Atunci când Iosua, încă neînțelegând despre cine este vorba, îl întreabă pe Arhanghel de care parte este în luptă, acesta îi răspunde “Eu sunt căpetenia oştirii Domnului şi am venit acum!” (Iosua Navi 5, 13-14).

În cartea lui Daniel, Mihail apare mai întâi pentru a-l ajuta pe Arhanghelul Gavriil să îi înfrângă pe perși (Daniel 10, 13). Într-o vedenie de mai târziu, lui Daniel i se descoperă că “în vremea aceea [la sfârșitul veacurilor] se va scula Mihail, marele voievod care ocroteşte pe fiii poporului tău, şi va fi vreme de strâmtorare cum n-a mai fost de când sunt popoarele şi până în vremea de acum” (Daniel 12, 1) 1 . Astfel, Mihail joacă importantul rol de protector al lui Israel și mai târziu al poporului său ales, Biserica.

Sfinții Părinți îi mai atribuie lui Mihail următoarele: În timpul exodului israeliților din Egipt, el este cel care a mers înaintea lor în chipul unui stâlp de nor în timpul zilei și al unui stâlp de foc în timpul nopții; puterea Marii Căpetenii a lui Dumnezeu s-a manifestat și în anihilarea a 185.000 de soldați ai împăratului asirian Senaherib (IV/II Regi 19, 35); tot el a luat parte la bătaia administrată în chip de corecție necredincioasei căpetenii (H)Eliodor (II Macabei 3, 24-26); el i-a păzit și pe Sfinții Trei Tineri Anania, Azaria și Misail, când au fost aruncați în cuptorul de foc pentru că refuzaseră să se închine unui idol (Daniel 3, 23-28). Din porunca lui Dumnezeu, Marele Voievod Mihail l-a dus pe profetul Habacuc (2 decembrie) din Iudeea în Babilon pentru a-i aduce lui Daniel hrană în groapa cu lei (Istoria omorârii balaurului 1, 40-46 Arhanghelul Mihail este cel care s-a certat cu diavolul pentru trupul profetului Moise (Iuda 1, 9).

În vremurile Noului Testament, Sfântul Arhanghel Mihail și-a arătat puterea atunci când a salvat un tânăr, aruncat de tâlhari în mare cu o piatră agățată de gât, pe țărmurile Muntelui Athos. Povestirea se găsește în Patericul atonit și în Viața Sfântului Neofit de Dochiariu (9 noiembrie).

Dar poate cea mai cunoscută minune a sa este salvarea bisericii din Colose. Mai mulți păgâni au încercat să distrugă această biserică prin schimbarea cursului a două râuri astfel încât aceasta să die luată de ape. Dar Sfântul Arhanghel a apărut în mijlocul apelor și, purtând o Cruce, a făcut ca râurile să se oprească înainte să ajungă pe pământul pe care stătea biserica, intrând în pământ. Se crede că izvorul care a apărut acolo după ce s-a petrecut această minune are puteri tămăduitoare.

Numele Sfântului Arhanghel Mihail e asociat și altor vindecări, dar el este mai cunoscut pentru rolul său de căpetenie a Bisericii militante. Se crede că i-a apărut împăratului Constantin cel Mare (m. 337) la Constantinopol, că a intervenit în mai multe bătălii și că a apărut, cu sabia în mână, stând pe mausoleul lui Hadrian, probabil ca răspuns la rugăciunile Papei Grigorie I cel Mare (590-604), pentru a pune capăt unei epidemii ce cuprinsese Roma.


Ortodocșii ruși au o evlavie deosebită față de Sfântul Arhanghel Mihail, alături de cea pentru Maica Domnului. Conform siteului OCA, “mijlocirea Preasfintei Împărătese a Cerului pentru orașele rusești a implicat întotdeauna apariții ale acesteia împreună cu Puterile cerești, sub conducerea Sfântului Arhanghel Mihail.. Rusia recunoscătoare a adus laude Preacuratei Născătoare de Dumnezeu și Sfântului Arhanghel Mihail în cântările bisricești. Multe mănăstiri, catedrale, precum biserici clădite prin străduințele boierilor sau negustorilor sunt închinate Marelui Voievod Mihail. În Rusia, nu exista oraș în care să nu existe o biserică sau capelă închinate Arhanghelului Mihail” [1].

Arhanghelul Mihail, în calitatea sa de conducător al oștilor cerești, poartă în mâna dreaptă o sabie. În cealaltă mână poartă adesea un scut, o creangă de curmal, o lance sau un steag alb (eventual cu o Cruce roșu-aprins pe fondul alb); de regulă poartă veșminte roșii. De multe ori este reprezentat călcându-l în picioare pe diavol (reprezentat frecvent în chipul unui dragon). Această reprezentare are ca sursă tradiția conform căreia Mihail a fost principalul adversar al lui Satan în lupta pentru Rai. Satan, numit mai înainte Samael, căuta adesea să-l discrediteze pe Israel, în timp ce Mihail era principalul său protector. În cele din urmă, Satan a încercat să-l tragă pe Mihail în jos în căderea sa din înălțimi, dar Mihail a fost izbăvit de Dumnezeu.

Sfântul Arhanghel Gavriil (sau Gabriel) a fost numit voievod (conducător) al oștirilor cerești; numele lui este asociat cu multe întâmplări din Sfânta Scriptură, și mai ales cu vestirea către Maica Domnului a zămislirii Domnului Iisus Hristos. Astfel, rolul său cel mai important a fost considerat cel de vestitor al mântuirii oamenilor. Biserica ține Soborul Sf. Arhanghel Gavriil pe 26 martie, în ziua următoare Bunei Vestiri, și iarăși pe 13 iulie; de asemeni, este sărbătorit împreună cu ceilalți Arhangheli pe 8 noiembrie.

Numele de Gavriil provine din ebraică, însemnând “Omul lui Dumnezeu”. O altă traducere ar fi “Dumnezeu este puternic”. Proloagele de la Ohrida îl expliciteaza astfel: “Omul-Dumnezeu. Sfinţii Părinţi, când vorbesc despre Buna Vestire, spun că un arhanghel cu acest nume a fost trimis pentru a arăta cine și cum avea să fie Acela care trebuia să se nască din Cea Preacurată. Astfel, Acesta va fi Omul-Dumnezeu, Dumnezeu tare și puternic”.

Gavriil și Mihail sunt arhanghelii care apar cel mai mult în Sfânta Scriptură, deși s-ar putea spune că rolul celui dintâi este prezentat mai pe larg. În Vechiul Testament, este menționat cu numele lui doar în două viziuni ale profetului Daniel (a se vedea Daniel 8 și 9). Aici, el îi arată lui Daniel viitorul lui Israel. De asemenea, Sfânta Tradiţie ne arată că Gavriil este cel care l-a inspirat pe profetulMoise să scrie Cartea Facerii sau chiar întregul Pentateuh. Literatura rabinică târzie afirmă că tot el a fost îngerul care l-a învățat pe Iosif cele șaptezeci de limbi pe care trebuia să le cunoască pentru a putea guverna Egiptul, dar aceasta nu face parte din textul propriu-zis al Cărții Facerii.

Motivul pentru care Gavriil este atât de mult cinstit în tradiția Bisericii este însă rolul pe care l-a avut la Buna Vestire și cu alte ocazii în Noul Testament, conform Tradiției (deși numele său nu apare explicit în text). Astfel, în Luca 1, Gavriil îi apare mai întâi lui Zaharia, tatăl Înaintemergătorului Domnului, Sfântul Ioan Botezătorul. Zaharia refuză mai întâi să creadă că el și soața lui stearpă, Elisabeta vor avea un copil la vârsta lor înaintată. Atunci, îngerul îi spune: “Eu sunt Gavriil, cel ce stă înaintea lui Dumnezeu. Şi am fost trimis să grăiesc către tine şi să-ţi binevestesc acestea” (Luca 1, 19). Apoi îl pedepsește pe Zaharia să rămână mut până la nașterea copilului, pentru necredința lui.

Adesea, se consideră că tot Gavriil a fost îngerul care a vestit nașterea Maicii Domnului părinților Ei, Ioachim şi Ana și cel care i-a apărut în vis Dreptului Iosif, logodnicul Fecioarei, spunându-i că sarcina Mariei era într-adevăr minunată și că trebuia să o ocrotească și să aibă grijă de Ea si de Prunc. Astfel, el a fost personajul-cheie în vestirea către omenire a Întrupării Domnului Iisus Hristos. Tot el va fi cel care va vesti A doua Venire a Domnului, suflând într-o trâmbiță.

În sfârșit, Gavriil a fost de față la Patimile și la Învierea Domnului. Se consideră că el era misteriosul “tânăr îmbrăcat doar cu o fâșie de pânză… care îl urma pe Iisus” (Marcu 14, 51-52 [1]). Tot Gavriil a fost cel care a vestit Învierea Domnului Femeilor Mironosiţe, la mormânt.

Intrucât îngerii sunt ființe netrupești, poate fi dificil de distins unii de alții în icoane, deși iau formă umană atunci când se arată oamenilor.

Totuși, Gavriil apare de regulă în icoane cu anumite atribute distinctive. De obicei, poartă veșminte albastre sau albe; poartă fie un crin (simbol al Maicii Domnului), o trâmbiță, o făclie, o creangă din Rai dăruită lui de către Maica Domnului sau o lance în mâna dreaptă; adesea poartă o oglindă de jasp, pe care apare litera Χ – prima literă a numelui lui Hristos (Χριστος) în limba greacă) – în mâna stângă.

El nu trebuie confundat cu Arhanghelul Mihail, care poartă o sabie, un scut, o creangă de curmal, în timp ce în mâna cealaltă poartă o lance sau un steag alb (eventual cu o Cruce roșu-aprins peste fondul alb); de regulă, acesta poartă veșminte roșii. Misiunea specifică a Arhanghelului Mihail este de a-i distruge pe dușmanii adevăratei Biserici (de aici tema militară), în timp ce misiunea Arhanghelului Gavriil este de a vesti mântuirea omenirii.